Diverse, Tehnologie

Energia solara mai ieftina

Costurile de producere a energiilor regenerabile au scazut destul de mult in ultimii ani, insa, din pacate, a crescut pretul energiei obtinute datorita gazelor naturale, a combustibililor nucleari si a carbunilor.

Energiile regenerabile reprezinta energia viitorului, fiind mai putin costisitoare si mai prietenoasa cu mediul, iar din aceasta cauza din ce in ce mai multe state adopta acest stil de viata mai ”verde”. Un exempu foarte bun in acest domeniu este Franta, care adopta masuri ecologice pentru salvarea de la accelerarea cresterii temperaturilor datorate schimbarilor climatice. read more

Diverse, Societate

Cele mai celebre cluburi din New York

Cluburile de noapte din New York au fost mereu locuri importante in cultura pop. De la Copacabana la Studio 54 si cluburi mai recente, iata cateva dintre cluburi new yorkeze care au facut istorie.

The Cotton Club, 1923 – 1936

Localizat in inima Harlemului, acest club exclusivist era cunoscut si pentru interpretarile unor artisti de jazz si blues celebri, precum Billie Holiday, Cab Calloway, Louis Armstrong si Duke Ellington.

Copacabana, 1940 – 1992

Unul dintre cele mai vechi si mai istorice cluburi de noapte din NYC, acest club cu tematica latino reprezenta sofisticarea si eleganta perioadei de aur a Hollywood-ului. read more

Diverse

Repartitia sumelor medii anuale ale bilantului radiativ

Analiza succinta a acestui parametru conduce la urmatoarele concluzii mai importante:
– pentru aceleasi latitudini bilantul radiativ al oceanelor este sensibil mai mare decat al continentelor,
– pe continente bilantul radiativ este mai mic in regiunile secetoase si mai mare in cele umede,
– bilantul radiativ creste in regiunile cu nebulozitate redusa,
– in regiunile secetoase de pe continente cresterea radiatiei globale este contrabalansata de intensificarea
radiatiei reflectate si mai ales de cresterea radiatiei efective,
– pe oceane aceste fenomene sunt neinsemnate din cauza albedoului mic al apei si umiditatii
atmosferice ridicate.
Datorita celor prezentate, pe hartile repartitiei bilantului radiativ anual izoliniile se intrerup in
dreptul tarmurilor, valorile lor schimbandu-se brusc uneori cu peste 20kcal/cm2.
Cele mai mari sume anuale medii ale bilantului radiativ se inregistreaza pe oceane, in zona latitudinilor in general mici si depasesc 120kcal/cm2 (zona tropical nordica a Atlanticului, bazinul brazilian, Pacificul central, jumatatea nordica a Oceanului Indian etc.). In unele regiuni: nordul Marii Arabiei, Marea Timor, sud-estul Marii Mediterane sumele anuale ale bilantului radiativ caloric depasesc
chiar 140kcal/cm2 – fig. 162. Pe continente, la aceleasi latitudini valorile maxime ale bilantului radiativ ating sau depasesc
80kcal/cm2 numai in sectoarele intertropicale umede ca de exemplu: suprafete mici din Africa ecuatoriala,
Bangladesh, Australia de Nord, coastele de est ale Mexicului dinspre Mediterana Americana, coastele dinspre Marea Caraibelor ale Americii Central – Istmice, litoralul brazilian la latitudini ecuatoriale si subecuatoriale, portiuni restranse din Podisul Braziliei sau Gran Chaco, extremitatea sud-vestica a Madagascarului. In Amazonia nordica si in Podisul Guyanelor bilantul radiativ caloric are valorile
cele mai ridicate de pe suprafata uscaturilor terestre depasind 90kcal/cm2/an.
In regiunile desertice (subtropicale), cu valori ale radiatiei globale foarte mari (> 220kcal/cm2/an), bilantul radiativ anual ramane sub 70 sau chiar sub 60kcal/cm2 datorita albedoului ridicat al nisipurilor si valorilor mari ale radiatiei efective pe fondul unei nebulozitati si umiditati atmosferice minime.
De la tropice spre poli, sumele medii anuale ale bilantului radiativ scad continuu (mai constant desupra oceanelor, mai putin ordonat desupra continentelor), din cauza descresterii sumelor anuale ale radiatiei globale. In zonele temperate valorile medii ale sumelor anuale ale bilantului radiativ sunt cuprinse intre 60 si 20kcal/cm2 pe continente si 80-40kcal/cm2 pe oceane.
Pe suprafata calotei glaciare din Arctica centrala valorile bilantului radiativ coboara intre 2 si 0kcal/cm2/an, pe calota groenlandeza –2, – 3kcal/cm2/an, iar in interiorul Antarcticii ajung la –7, -8kcal/cm2/an read more

Business, Dezvoltare personala, Diverse

Satisfactia la locul de munca

Satisfactia cu munca se resimte si inafara orelor de lucru. Fericirea unui individ este data atat de aspecte din viata personala cat si de aspecte ce tin de viata profesionala. Daca pe plan personal un angajat a obtinut tot ce si-a dorit, daca munca nu ii aduce nici o satisfactie, atunci acesta nu va putea afirma ca este fericit pe deplin. In cazul angajatilor activ neimplicati, locul de munca nu se va regasi printre principalele surse de fericire. Intrebandu-i cat din fericirea lor este atribuita locului de munca, cei de la Gallup Consulting au descoperit ca 45% dintre angajatii implicati au raspuns ca locul de munca le aduce o buna parte din fericirea resimtita de zi cu zi. In ceea ce priveste angajatii activ neimplicati, doar 8% dintre acestia au raspuns asemenea celor 45% dintre angajatii implicati, indicand faptul ca fericirea lor nu se afla in conexiune cu locul de munca. read more

Diverse

Orasul Suceava: cartiere Mirauti si Cernauti

Cartierele Mirauti – Cernauti se afla situaet langa cartierul Centru, gasindu-se si in proximitatea cartierelor Itcani, Marasesti si Zamca, precum si a fostei zonei industriale; acesta se afla pe platoul si versantii de pe partea dreapta a raului Suceava, la intrarea in vechiul oras, inainte de Centru.

Cartierele se afla pozitionate de o parte si de alta a Strazii Calea Unirii, in apropierea Drumului National 29A, care leaga orasul Suceava de Dorohoi, si mai departe de Radauti Prut. Ca si restul Sucevei, se afla pozitionat intr-o zona de deal, iar o parte din cartier (Strada Cernauti) se afla in vecinatatea raului Suceava. read more

Diverse, Societate

Litoralul romanesc: Histria, Costinesti si Delta

Costinesti este o creatie relativ recenta, destinata tineretului. S-a dezvoltat la 40 km sud de Constanta, pe tarmul marii (in jurul lacului Costinesti) si dispune de o plaja desfasurata pe circa 5 km lungime si 100-200 m latime.

Este dotata cu bungalowuri, vile moderne, minihoteluri, precum si numeroase obiective culturale (teatru in aer liber, un cinematograf, discoteci, video-discoteca, ringuri de dans, numeroase terenuri de sport, amenajari pentru sporturi nautice pe lacul Costinesti, cofetarii, restaurante etc.) read more

Diverse, Societate

Tipologia functionala a satului romanesc

Criteriile de baza in stabilirea tipurilor de activitati sunt cele ale structurii socio-profesionale ale populatiei active in stransa corelare cu valoarea productiei, pozitia geografica a asezarilor rurale (care justifica in parte existenta unor activitati economice) si volumul fluxurilor de navetisti. Pe baza acestora au fost delimitate patru mari tipuri functionale de asezari rurale:
• asezari rurale cu functii predominant agricole;
• asezari rurale cu functii predominant industriale;
• asezari rurale cu functii mixte;
• asezari rurale cu functii speciale. read more

Diverse

Masele de aer

Troposfera, ca strat situat la baza atmosferei terestre, nu este omogena nici in plan vertical si nici
orizontal. Neomogenitatea sa deriva din repartitia inegala a radiatiei solare incidente si
heterogenitatea suprafetei de incidenta, ce impun deosebiri in incalzirea diferitelor portiuni ale
suprafetei terestre si a straturilor de aer de deasupra, cu consecintele ce deriva din aceasta.
Neomogenitatea in cadrul troposferei se manifesta prin existenta maselor de aer de diferite tipuri.

O masa de aer este o portiune a troposferei (un volum mare de aer ce ocupa spatii apreciabile de
mii, zeci de mii, sute de mii, sau milioane de km2), relativ omogena din punct de vedere al insusirilor
sale fizice, si care in stationare sau in deplasare, influenteaza semnificativ vremea deasupra ariei in care
s-a format, sau a spatiilor geografice pe care le traverseaza. read more

Diverse

Parteneriate cu O.M.M.

Organizatia Mondiala a Meteorologiei (O.M.M.) este o agentie specializata a Oranizatiei Natiunilor Unite. Organizatia Mondiala a Meteorologiei reprezinta vocea autorizata a sistemului Natiunilor Unite cu privire la starea si comportamentul atmosferei Pamantului, a interactiunii sale cu oceanele, clima pe care o produce si distribuirea resurselor globale de apa.

Exista parteneriate cu agentii internationale, cu alte organizatii, academii, cu presa si cu sectorul privat pentru a imbunatati raza de raspandire si calitatea informatiilor si serviciilor legate de mediu. Complexita-tea sistemului Pamantului si legaturile dintre vreme, clima si alte procese lega-te de mediu necesita o mai mare capacitate stiintifica si financiara a Organizatiei Mondiale a Meterolgiei pentru a imbunatati calitatea si corectitudinea informatiilor si produselor. Nici un guvern sau agentie nu are resursele necesare pentru a reusi de unul singur. Succesul Organizatiei depinde de abilitatea sa de a crea legaturi cu organizatii-le interne si externe pentru a-si atinge obiectivele. read more

Diverse, Societate

Statiunile din judetul Suceava

De multa vreme, doua statiuni turistice, Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc domina mediul montan din judetul Suceava, concentrand cea mai mare parte din activitatea turistica. In ceea ce priveste practicile turistice observate, putem distinge, trei mari categorii, adesea confundate:

Practicile legate de apele mineralizate
Practicile legate de descoperirea si observarea mediului inconjurator
Practicile de natura sportiva
Atat Vatra Dornei cat si Campulung Moldovenesc prezinta particularitatea de fi statiuni mixte, care au vocatie de statiuni: balneoclimaterica (Vatra Dornei) si climaterica (Campulung Moldovenesc). Acestea sunt si statiuni de sporturi de iarna, concentrand cea mai mare parte din infrastructura (in jur de 3600 paturi) si fluxuri turistice mai consistente, dar vizibil diminuate in cazul Campulungului Moldovenesc. Cea mai recenta statiune turistica (din 2005), situata in zona montana la contactul acesteia cu podisul, este Gura Humorului. In Romania, este considerata statiune turistica localitatea in care turismul reprezinta principalul sector de activitate economica, atat prin volumul sau, cat si prin gradul de concentrare a populatiei active (Proiectul Legii Turismului, 1992). read more