Pentru agricultura organica exista mai multe explicatii si definitii, dar toate se refera la un sistem care se bazeaza pe managementul ecosistemului mai mult decat pe contributia agriculturala externa. Este un sistem care ia in considerare potentialul mediului si impactul social prin eliminarea utilizarii de aport sintetic, precum ingrasamintele si pesticidele sinstetice, produse veterinare, seminte si specii modificate genetic, conservanti, aditivi si iradiatii. Acestea sunt inlocuite cu practici de management specifice locului care mentin si lungesc fertilitatea solului pe termen lung, reusind sa previna si bolile sau atacul daunatorilor.
Agricultura organica este un sistem de management de productie holistic care promoveaza si sporeste sanatatea agro-sistemului, inclusiv biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solului. Aceasta pune accent pe practicile de management in fata utilizarii unor activitati care dauneaza mediului. Asta se poate realiza prin folosirea, atunci cand e posibil, de metode agronomice, biologice si mecanice, si nu de materiale sintetice.
Produsele organice certificate sunt, in general, mai scumpe decat echivalentul lor conventional (pentru care preturile au mai scazut) dintr-o serie de motive:
- Rezerva de mancare organiza este limitata prin comparatie cu cererea;
- Costurile de productie pentru mancarurile organize sunt, in general, mai ridicate deoarece se depune o munca mai mare pentru a obtine rezultate si pentru ca o diversitate mai mare a intreprinderilor inseamna ca economia de scara nu poate fi atinsa;
- Gestionarea post-recolta a unei cantitati relativ mici de produse organice rezulta in costuri mai mari din cauza separarii obligatorie a produselor organice si a celor conventionale, in mod special pentru procesare si transportare;
- Comercializarea si distributia in lant a produselor organice este relativ ineficienta si costurile sunt mai ridicate din cauza unor volume relativ mai mici.
Deoarece cererea pentru alimente si produse organice este in crestere, inovatiile tehnologice si economia de scara ar trebui sa reduca din costurile de productie, procesare, distributie si comercializarea produselor organice.
Pretul pentru aceste produse alimentare bio nu include doar productia acestora in sine, dar si o varietate de factori care nu sunt inclusi in pretul alimentelor conventionale, precum:
- Ameliorarea si protectia mediului (si evitarea cheltuielilor viitoare pentru a diminua poluarea). De exemplu, preturile mai mari pentru recoltarea produselor compenseaza pentru perioadele de rotatie care sunt necesare pentru fertilitatea solului;
- Standarde mai ridicate pentru bunastarea animalelor;
- Evitarea factorilor de risc pentru fermieri din cauza utilizarii nepotrivite ale pesticidelor (si evitarea cheltuielilor medicale viitoare);
- Dezvoltarea rurala prin generarea aditionala de angajari in cadrul fermelor si asigurarea unui venit corect si suficient pentru producatori.