In 1943, Mariya Oktyabrskaya, o casnica sovietica, a primit o scrisoare din partea armatei care o informa ca sotul ei a murit in Batalia de la Kiev in urma cu doi ani. Mariya nu a varsat lacrimi, insa – singurul lucru pe care voia sa-l verse era sange de nazisti. Asa ca si-a vandut toate bunurile si a facut o oferta armatei – va onora amintirea sotului ei cumparandu-le un nou tanc T-34 pentru a se lupta cu nazistii. Aceasta avea doar o singura conditie: ea il va conduce.

Comitetului Statal al Apararii i-a mirosit a propaganda delicioasa si a fost de acord. Dupa cateva luni de antranamente, Mariya, in varsta de 38 de ani, a intrat in lupta cu propriul ei tanc, pe care l-a numit “Iubita luptatoare”.

Ofiterii de sex masculin au suspectat initial ca nu se va descurca – fiind femeie. Totusi, la scurt timp au invatat sa nu se indoiasca de o femeie nervoasa care controleaza cateva tone de moarte mecanizata, cand au vazut ca aceasta a participat la a doua etapa a Bataliei de la Smolensk drept … capitan de unitate, lasand in urma sa un nor de fum si bucati de nazisti. S-a descurcat cu tancul ca o veterana, intrand in focul inamic si rupand opozitia in doua. Cateva saptamani mai tarziu, in alta batalie, un proiectil german a afectat sinele tancului ei si “Iubita luptatoare” s-a separat de restul unitatii. Aceasta si compania ei au sarit din tanc si au inceput sa-l repare in mijlocul bataliei (!!!), tinand inamicii la distanta cu armele lor din dotare.

Poate ca “Iubita luptatoare” ar fi castigat singura razboiul si inca ar fi mai fazut ravagii in Germania si astazi daca o bucata de srapnel nu ar fi lovit-o pe Mariya in martie 1944 cand – din nou – isi repara tancul in mijlocul bataliei. Doua luni mai tarziu avea sa decede, ca urmare a ranii; in octombrie, a primit titlul de Eroina a Uniunii Sovietice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *