Un nou studiu realizat de oamenii de stiinta de la Universitatea Rochester dezvaluie ca abilitatea noastra de a percepe culoarea albastru poate fi influentata de starea noastra de spirit. In cadrul unor experimente, cei care se simteau tristi au dat dovada de raspunsuri mai rele in cazul unui test de precizie a culorilor fata de cei care au avut o stare de spirit buna sau neutra. “Datele incep sa contureze intelepciunea conventionala a faptului ca emotiile oamenilor influenteaza modul colorat pe care il percep oamenii”- au scris specialistii in concluzia acestui studiu.
Energia solara mai ieftina
Costurile de producere a energiilor regenerabile au scazut destul de mult in ultimii ani, insa, din pacate, a crescut pretul energiei obtinute datorita gazelor naturale, a combustibililor nucleari si a carbunilor.
Energiile regenerabile reprezinta energia viitorului, fiind mai putin costisitoare si mai prietenoasa cu mediul, iar din aceasta cauza din ce in ce mai multe state adopta acest stil de viata mai ”verde”. Un exempu foarte bun in acest domeniu este Franta, care adopta masuri ecologice pentru salvarea de la accelerarea cresterii temperaturilor datorate schimbarilor climatice.
Cele mai celebre cluburi din New York
Cluburile de noapte din New York au fost mereu locuri importante in cultura pop. De la Copacabana la Studio 54 si cluburi mai recente, iata cateva dintre cluburi new yorkeze care au facut istorie.
The Cotton Club, 1923 – 1936
Localizat in inima Harlemului, acest club exclusivist era cunoscut si pentru interpretarile unor artisti de jazz si blues celebri, precum Billie Holiday, Cab Calloway, Louis Armstrong si Duke Ellington.
Copacabana, 1940 – 1992
Unul dintre cele mai vechi si mai istorice cluburi de noapte din NYC, acest club cu tematica latino reprezenta sofisticarea si eleganta perioadei de aur a Hollywood-ului.
Repartitia sumelor medii anuale ale bilantului radiativ
Analiza succinta a acestui parametru conduce la urmatoarele concluzii mai importante:
– pentru aceleasi latitudini bilantul radiativ al oceanelor este sensibil mai mare decat al continentelor,
– pe continente bilantul radiativ este mai mic in regiunile secetoase si mai mare in cele umede,
– bilantul radiativ creste in regiunile cu nebulozitate redusa,
– in regiunile secetoase de pe continente cresterea radiatiei globale este contrabalansata de intensificarea
radiatiei reflectate si mai ales de cresterea radiatiei efective,
– pe oceane aceste fenomene sunt neinsemnate din cauza albedoului mic al apei si umiditatii
atmosferice ridicate.
Datorita celor prezentate, pe hartile repartitiei bilantului radiativ anual izoliniile se intrerup in
dreptul tarmurilor, valorile lor schimbandu-se brusc uneori cu peste 20kcal/cm2.
Cele mai mari sume anuale medii ale bilantului radiativ se inregistreaza pe oceane, in zona latitudinilor in general mici si depasesc 120kcal/cm2 (zona tropical nordica a Atlanticului, bazinul brazilian, Pacificul central, jumatatea nordica a Oceanului Indian etc.). In unele regiuni: nordul Marii Arabiei, Marea Timor, sud-estul Marii Mediterane sumele anuale ale bilantului radiativ caloric depasesc
chiar 140kcal/cm2 – fig. 162. Pe continente, la aceleasi latitudini valorile maxime ale bilantului radiativ ating sau depasesc
80kcal/cm2 numai in sectoarele intertropicale umede ca de exemplu: suprafete mici din Africa ecuatoriala,
Bangladesh, Australia de Nord, coastele de est ale Mexicului dinspre Mediterana Americana, coastele dinspre Marea Caraibelor ale Americii Central – Istmice, litoralul brazilian la latitudini ecuatoriale si subecuatoriale, portiuni restranse din Podisul Braziliei sau Gran Chaco, extremitatea sud-vestica a Madagascarului. In Amazonia nordica si in Podisul Guyanelor bilantul radiativ caloric are valorile
cele mai ridicate de pe suprafata uscaturilor terestre depasind 90kcal/cm2/an.
In regiunile desertice (subtropicale), cu valori ale radiatiei globale foarte mari (> 220kcal/cm2/an), bilantul radiativ anual ramane sub 70 sau chiar sub 60kcal/cm2 datorita albedoului ridicat al nisipurilor si valorilor mari ale radiatiei efective pe fondul unei nebulozitati si umiditati atmosferice minime.
De la tropice spre poli, sumele medii anuale ale bilantului radiativ scad continuu (mai constant desupra oceanelor, mai putin ordonat desupra continentelor), din cauza descresterii sumelor anuale ale radiatiei globale. In zonele temperate valorile medii ale sumelor anuale ale bilantului radiativ sunt cuprinse intre 60 si 20kcal/cm2 pe continente si 80-40kcal/cm2 pe oceane.
Pe suprafata calotei glaciare din Arctica centrala valorile bilantului radiativ coboara intre 2 si 0kcal/cm2/an, pe calota groenlandeza –2, – 3kcal/cm2/an, iar in interiorul Antarcticii ajung la –7, -8kcal/cm2/an
Satisfactia la locul de munca
Satisfactia cu munca se resimte si inafara orelor de lucru. Fericirea unui individ este data atat de aspecte din viata personala cat si de aspecte ce tin de viata profesionala. Daca pe plan personal un angajat a obtinut tot ce si-a dorit, daca munca nu ii aduce nici o satisfactie, atunci acesta nu va putea afirma ca este fericit pe deplin. In cazul angajatilor activ neimplicati, locul de munca nu se va regasi printre principalele surse de fericire. Intrebandu-i cat din fericirea lor este atribuita locului de munca, cei de la Gallup Consulting au descoperit ca 45% dintre angajatii implicati au raspuns ca locul de munca le aduce o buna parte din fericirea resimtita de zi cu zi. In ceea ce priveste angajatii activ neimplicati, doar 8% dintre acestia au raspuns asemenea celor 45% dintre angajatii implicati, indicand faptul ca fericirea lor nu se afla in conexiune cu locul de munca.
Orasul Suceava: cartiere Mirauti si Cernauti
Cartierele Mirauti – Cernauti se afla situaet langa cartierul Centru, gasindu-se si in proximitatea cartierelor Itcani, Marasesti si Zamca, precum si a fostei zonei industriale; acesta se afla pe platoul si versantii de pe partea dreapta a raului Suceava, la intrarea in vechiul oras, inainte de Centru.
Cartierele se afla pozitionate de o parte si de alta a Strazii Calea Unirii, in apropierea Drumului National 29A, care leaga orasul Suceava de Dorohoi, si mai departe de Radauti Prut. Ca si restul Sucevei, se afla pozitionat intr-o zona de deal, iar o parte din cartier (Strada Cernauti) se afla in vecinatatea raului Suceava.
Litoralul romanesc: Histria, Costinesti si Delta
Costinesti este o creatie relativ recenta, destinata tineretului. S-a dezvoltat la 40 km sud de Constanta, pe tarmul marii (in jurul lacului Costinesti) si dispune de o plaja desfasurata pe circa 5 km lungime si 100-200 m latime.
Este dotata cu bungalowuri, vile moderne, minihoteluri, precum si numeroase obiective culturale (teatru in aer liber, un cinematograf, discoteci, video-discoteca, ringuri de dans, numeroase terenuri de sport, amenajari pentru sporturi nautice pe lacul Costinesti, cofetarii, restaurante etc.)
Ramurile industriei constructoare de masini
Principalele ramuri ale industriei constructiilor de masini pot fi grupate astfel:
a. Industria de utilaje si agregate tehnologice, care furnizeaza echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume:
– Utilaj petrolier pentru foraje si instalatii de rafinare a petrolului, care se fabrica la Ploiesti, Targoviste, Bucuresti si Campina. Intre acestea cea de la Ploiesti este cea mai mare.
– Utilaj minier necesar activitatii in subteran si la zi (ciocane pneumatice, compresoare, escavatoare, masini de haldat, locomotive Diesel de mina, vagonete etc. Asemenea utilaje se fabrica la Satu Mare, Baia Mare; Petrosani, Sibiu.
– Masini-unelte (strunguri, freze, raboteze, masini universale de slefuit, gaurit, rabotat etc. ) se produc la Arad, Targoviste si Roman. La Oradea se produc masini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Resita reductoare. Se fabrica, de asemenea, rulmenti (pentru tractoare, masini agricole, autocamioane) la Brasov, Barlad si Alexandria;
– Utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgica, chimica, materiale de constructii, prelucrarea lemnului, industria textila si alimentara) se fabrica in numeroase intreprinderi din Bucuresti, Resita, Braila, Iasi, Brasov, Cluj-Napoca s.a. La Bucuresti functioneaza una dintre cele mai mari intreprinderi de masini grele din Europa, unde, printre altele , se realizeaza turbo-generatoare de mare putere. La Sibiu se produc aparate de masura si control. Aparatura de precizie (aparate medicale, termometre) se produce mai ales in Bucuresti – unde se afla si intreprinderea de mecanica fina (alta, in aceeasi ramura, la Sinaia).
Tipologia functionala a satului romanesc
Criteriile de baza in stabilirea tipurilor de activitati sunt cele ale structurii socio-profesionale ale populatiei active in stransa corelare cu valoarea productiei, pozitia geografica a asezarilor rurale (care justifica in parte existenta unor activitati economice) si volumul fluxurilor de navetisti. Pe baza acestora au fost delimitate patru mari tipuri functionale de asezari rurale:
• asezari rurale cu functii predominant agricole;
• asezari rurale cu functii predominant industriale;
• asezari rurale cu functii mixte;
• asezari rurale cu functii speciale.
Evolutia principalilor indicatori demografici in Romania
Factor determinant in evolutia populatiei, bilantul natural reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate, fiind influentat de un intreg complex de factori naturali, economici si sociali care determina fluctuatii de la o perioada la alta.
In perioada 1930-1940, cu toate ca numarul de nascuti-vii nu a scazut sub 400 000 locuitori (natalitatea reprezentand 26-34 ‰), din cauza mortalitatii generale care de regula s-a apropiat sau a depasit 300 000 (respectiv 18-20 ‰), sporul natural a scazut de la 14,8‰ in 1930, la 7,1 ‰ in 1940, mortalitatea generala si cea infantila avand valorile cele mai ridicate intre cele doua razboaie mondiale.