De multa vreme, doua statiuni turistice, Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc domina mediul montan din judetul Suceava, concentrand cea mai mare parte din activitatea turistica. In ceea ce priveste practicile turistice observate, putem distinge, trei mari categorii, adesea confundate:

Practicile legate de apele mineralizate
Practicile legate de descoperirea si observarea mediului inconjurator
Practicile de natura sportiva
Atat Vatra Dornei cat si Campulung Moldovenesc prezinta particularitatea de fi statiuni mixte, care au vocatie de statiuni: balneoclimaterica (Vatra Dornei) si climaterica (Campulung Moldovenesc). Acestea sunt si statiuni de sporturi de iarna, concentrand cea mai mare parte din infrastructura (in jur de 3600 paturi) si fluxuri turistice mai consistente, dar vizibil diminuate in cazul Campulungului Moldovenesc. Cea mai recenta statiune turistica (din 2005), situata in zona montana la contactul acesteia cu podisul, este Gura Humorului. In Romania, este considerata statiune turistica localitatea in care turismul reprezinta principalul sector de activitate economica, atat prin volumul sau, cat si prin gradul de concentrare a populatiei active (Proiectul Legii Turismului, 1992).

Evaluarea in vederea obtinerii statutului de „statiune turistica” are in vedere un numar de cinci elemente:

  • Mediul inconjurator, cadrul natural si calitatea factorilor de cura;
  • Infrastructura de acces;
  • Infrastructurile locala;
  • Structurile de primire;
  • Informarea si promovarea turistica.

Astfel definite, la nivel national, exista peste 160 de statiuni turistice care, in cea mai mare parte, sunt deficitare in ceea ce priveste capacitatea de primire (mai redusa de 1500 paturi in medie), infrastructura si echipamentele de petrecere a timpului liber.

Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei, localizata in Bazinul Dornelor, prezinta infrastructura turistica cea mai veche si cea mai elaborata din tot judetul Suceava, fiind situata la o altitudine de aproximativ de 800 metri. Timp de cativa ani, in perioada de tranzitie a economiei romanesti spre economia de piata, orasul s-a confruntat cu grave probleme de gestionare, amenajare si mai ales de gestionare a dezvoltarii, multe dintre acestea nefiind rezolvate nici in prezent.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *