Sufragetele erau membre ale organizatiilor de femei care doreau dreptul la vot in perioada sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Termenul de sufrageta este in mod special asociata cu activistele din Women’s Social and Politican Union, o uniune britanica, condusa de Emmeline si Christabel Pankhurst care au fost influentate de metodele rusesti de protest, precum greva foamei. Alte tactici utilizate de membrele WSPU includ legarea de balustade pentru a fi arestate, turnarea de substante chimice dure in cutiile postale, spargerea ferestrelor cladirilor prestigioase si incendierea pe timpul noptii a cladirilor neocupate. Multe sufragete au fost inchise in inchisoarea Holloway din Londra unde au fost hranite cu forta dupa ce participau la greva foamei.
Noua Zeelanda a fost primul stat ce se guverna singur care a oferit femeilor dreptul la vot in anul 1893, cand toate femeile cu varsta de peste 21 de ani au primit dreptul de a vota in alegerile parlamentare. Femeile din Australia de Sud au primit acelasi drept si au devenit primele care au avut dreptul sa candideze pentru un loc in Parlament in 1895. In Statele Unite ale Americii, femeile de peste 21 de ani au primit dreptul de a vota in teritoriile de la vest de Wyoming incepand cu 1869 si in Utah incepand cu 1870, iar in majoritatea statelor din afara sudului incepand cu 1919. Cu ratificarea celui de-al 19 amendament, sufragiul a fost extins catre toate femeile din Statele Unite si Canada incepand cu alegerile prezidentiale din 1920. Femeile de peste 21 de ani au primit drept de vot in Canada, cu exceptia Quebecului, incepand cu anul 1919.
Femeile si barbatii din Marea Britanie de peste 30 de ani, care indeplineau anumite cereri, au primit drept de vot in 1918, iar in 1928 sufragiul a fost extins catre toate femeile de peste 21 de ani.
Miscarea acestora avea sa duca, treptat, la oferirea dreptului la vot femeilor din toata lumea.